Baruri, Cafenele și Cluburi

Hoteluri și Restaurante

Hotel Blanca

Adresa: Str. Republicii, nr.10, Medgidia, jud Constanța, telefon: 0241 810 543

Hotelul vă pune la dispoziție 18 camere și o sală de conferințe. Restaurantul hotelului beneficiaza de bucatarie, bar, laborator de cofetarie-patiserie, doua saloane, un separeu si doua terase ce creaza o ambianta placuta consumatorilor.

Se pot servi trei mese pe zi in incinta restaurantului, cu meniuri variate si la preturi avantajoase și se pot organiza mese festive, nunți, aniversări.

Hotel Luxor

Adresa: Str.Republicii, nr.77, Medgidia, jud Constanța

Complexul Luxor (restaurant și hotel) este cel mai nou din Medgidia, fiind terminat în vara anului 2011.

Hotel Dobrogea

Adresa: Str. Decebal nr. 33, Medgidia, jud Constanța

Hotel Dobrogea din Medgidia vă pune la dispoziție pentru cazare 31 de camere duble și triple cu baie proprie.

În incintă se mai găsește un restaurant, pizzerie, cofetarie, irish pub, terasă de vară.

Hotel La Strada

Adresa: Str. Independenței nr. 87A, Medgidia, jud Constanța

Amplasat la intrare în Medgidia, pe B-dul Independenței, Hotel La Strada este o construcție nouă, modernă, recent înființată, ce va oferă cazare în cele 45 de camere complet dotate.

Hotel Livius

Adresa: Str. Poporului nr. 28, Medgidia, jud Constanța

La Hotel Livius, hotel de 3 stele, construit în anul 2010, este locul perfect de cazare pentru oamenii de afaceri sau turistii dornici de servicii la cele mai inalte standarde.

Hotel Sport

Adresa: Str. Podgoriilor, nr 1, Medgidia, jud Constanța

Situat în incinta Complexului Sportiv ”Iftimie Ilisei”, hotelul a fost renovat de curând și mobilierul schimbat. Vă pune la dispoziție 42 de camera pentru cazare, restaurant, sala de conferinte, salon, terasă.

Se pot organiza mese festive, nunți, aniversări.

Hotel D YF

Adresa: Str. Rahovei, nr 4, Medgidia, jud Constanța

Hotel D`YF din Medgidia vă pune la dispoziție pentru cazare 15 camere. În incintă se mai găsește un restaurant,un bar, o bucătărie, două saloane. Se pot organiza mese festive, nunți, aniversări.

Sport și Agrement

Asociația Sportivă Marcon Star –”la balon”

Adresa: Medgidia, str. Decebal, nr 1, tel 0762592699

Baza sportivă este deschisă pentru cei ce vor să facă sport și să aibă un stil de viață sănătos, zilnic între orele 9.00 – 22.00.

Dotări:

sală de fitness
sală de forță
masă de biliard
masă de tenis
sală de aerobic
saună
bar
teren de fotbal acoperit și încălzit pe timp de iarnă
teren de tenis acoperit și încălzit pe timp de iarnă
vestiare separat pentru fete și băieți, dușuri, toate utilitățile necesare
vestiare pentru cei ce vin să joace fotbal pe terenul acoperit

Antrenamentele se pot face atât în sală cât și pe terenul acoperit. Cei ce doresc să se antreneze aici pot beneficia de sfaturile antrenorilor și instructorilor pe toată perioada în care sala baza sportivă este deschisă.

Q cafe – Tanța și Costel

Adresa: Medgidia, str Republicii, nr 15

Aici puteți juca BOWLING pe cele două piste, de luni până joi, între orele 16.00 – 24.00 și de vineri până duminică, între orele 12.00 – 02.00.

But Aqua - Aqua Parc Medgidia

Adresa: Medgidia, str. Poporului, nr 50

Primul și singurul parc de distracții acvatic din Medgidia, cu o capacitate de 238 de locuri. But Aqua este deschis pe perioada sezonului estival, iunie – septembrie, zilnic, între orele 10.00 – 24.00.

Dotări:

2 piscine adulți
3 piscine copii
2 baruri cu terasă
2 foișoare
2 topogane
dușuri, toalete, cabinet medical
2 mese de tenis
teren tenis cu piciorul / volei

Sala Sporturilor – Complexul Sportiv Iftimie Ilisei

Handbal – antrenori: Neacșu Mihai, Georgescu Adrian, Deli-Iorga Ionuț

Antrenează copii – juniori pe grupe de vârstă începând de la clasa a III-a până la clasa a XII-a

Fotbal – antrenori: Vartic Eugen, Abdulgani Izmir

Antrenează copii – juniori pe grupe de vârstă începând de la clasa a III-a până la clasa a XII-a

Lupte greco-romane – antrenor: Toader Daniel

Antrenează copii – juniori pe grupe de vârstă începând de la clasa a III-a până la clasa a XII-a

Atletism – antrenor:

Antrenează copii de la clasa a I-a până la clasa a IV-a

Karate – antrenor: Dorin Viziteu

Antrenează copii – juniori pe grupe de vârstă începând de la clasa a III-a până la clasa a XII-a

Club de handbal feminin – antrenor:

Volei

Echipa de volei a orașului – campioană națională la volei - face antrenamente în sala de sport a Colegiului Nicolae Titulescu din Medgidia. Aici se antrenează copii pe grupe de vârstă de la 7 ani până la 18 ani dar și seniori.

ISTORIC ECHIPA

2002 ÷ 2003 - VICECAMPIOANA NATIONALA MINIVOLEI - MIERCUREA CIUC

2003 ÷ 2004 - CAMPIOANA NATIONALA MINIVOLEI – TARGU JIU

2004 ÷ 2005 - CAMPIOANA NATIONALA MINIVOLEI – BAIA MARE

2005 ÷ 2006 - CAMPIOANA NATIONALA MINIVOLEI – RAMNICU VALCEA

2006 ÷ 2007 - CAMPIOANA NATIONALA SPERANTE – TG.MURES

2006 ÷ 2007 - VICECAMPIOANA NATIONALA MINIVOLEI – TG MURES

2007 ÷ 2008 - CAMPIOANA NATIONALA SPERANTE - RAMNICU VILCEA

2008 ÷ 2009 - LOCUL” III’’- MEDALIE DE BRONZ-MINIVOLEI - BUZAU

2008 ÷ 2009 - LOCUL’’V’’- CADETE - TOPLITA

2009 ÷ 2010 - LOCUL’’V’’-MINIVOLEI - BLAJ

2010 ÷ 2011 - CAMPIOANA NATIONALA SPERANTE - BLAJ

2011 - CAMPIOANA NATIONALA SPERANTE - CHIAJNA

Sala de Sport ”Dan Spătaru”

Aceasta deservește școli și alte unități școlare, activitățile organizate de către Clubul Sportiv Școlar și alte activități în colaborare cu aceștia. Școala IL Caragiale își desfășoară orele de educație fizică la Sala de Sport ”Dan Spătaru”.

Sala poate fi închiriată pentru meciuri de fotbal, handbal sau alte activități sportive pentru suma de: 60 lei/oră de către elevi și studenți și 120 lei/oră adulți.

Adresa: str Dezrobirii, nr. 1, tel: 0721739916.

Aici se pot practica următoarele sporturi:

Handbal fete și băieți
Lupte greco – romane
Karate
Aerobic
Club de handbal feminin

Programul sălii este: Luni – Vineri 08.00 - 20.00, Sâmbătă 08.00 – 12.00 iar duminica este deschis doar atunci când au loc competiții sportive.

Stadionul Ciment – se poate juca fotbal.

Stadionul Central – se poate juca fotbal.

KARATE

Asociaţia Club Sportiv SAWAKI este un club sportiv cu personalitate juridică de drept privat, este independent faţă de organele de stat şi de orice partid şi formaţiune politică şi nu are scop lucrativ.

Scopul Clubului Sportiv SAWAKI este dezvoltarea armonioasă fizică şi morală a tinerilor, sporirea capacitaţilor fizice şi intelectuale prin practicarea karate-do.

Asociaţia Club Sportiv Sawaki ia fiinţă în anul 2003 cu un grup restrâns de sportivi în oraşul Medgidia sub directa îndrumare a domnului antrenor Dorin Viziteu.

În prezent A.C.S. Sawaki pregăteşte sportivi în trei localităti Medgidia,Năvodari şi Murfatlar.

Clubul nostru este afiliat din 2003 la Federaţia Română de Arte Marţiale(FRAM) în Departamentul de Karate S.K.D.U.N. (Shotokan Karate-Do of United Nations) condus de shihan Aurel Pătru 7 dan.

Obiectivul nostru principal este promovarea pe scară largă a artelor marţiale, cursurile noastre sunt completate de iniţierea copiilor de grădiniţă în gimnastica de bază, cursuri de aerobic/tae-bo cu şcolari.

Prin multiplele acţiuni întreprinse – stagii de pregătire, participări la numeroase competiţii, demonstraţii, clubul nostru doreşte să ofere sportivilor săi o pregătire deosebită.

Conducerea clubului, este preocupată de organizarea de cantonamente de pregătire în diferite locaţii ale tării , precum şi de participarea la stagii de pregătire coordonate de mari maeştri români şi străini.

După perioada competiţională, în lunile iunie, iulie în acest dojo se studiază tehnici şi metode de antrenament pentru autoapărare precum şi tehnici din domeniul armelor tradiţionale (nunchaku, bo, tonfa şi kali escrima), un curs deosebit de interesant ce vine in completarea conceptului de artă marţială.

Mai multe detalii pe www.clubsportivsawaki.ro

Hai să vizităm!

Cetatea Adamclisi și Monumentul Triumfal

Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman situat în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr.

Acesta a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părți din monumentul original.

Construcția este situată în regiunea podișului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanța, pe drumul național Călărași – Constanța și la aproximativ 40 km de Medgidia.

Tropaeum Traiani este unul dintre cel mai importante monumente antice de pe teritoriul României. Primele săpături au fost întreprinse începând cu anul 1882 de către Grigore Tocilescu.

La 2 km vest de monumentul triumfal a fost întemeiată de Traian cetatea romană Tropaeum Traiani, care este menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170.

În Complexul muzeal Tropaeum Traiani pe lângă "Monumentul triumfal Tropaeum Traiani" și "cetatea Tropaeum Traiani" (care datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit.

http://www.cjc.ro/proiect_histria/Histria/ISTORIE/ADAMCLISI/adamclisi.html

Cetatea CAPIDAVA

Cetatea Capidava se ridică pe malul drept al Dunarii, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc și 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalță între piciorul pantei ce coboara dinspre NE și Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic și anume un șanț natural care pornea din Dunare, îl ocolea pe partea de NE, până aproape de colțul de est al cetății. De altfel, forma masivului a impus forma și orientarea castrului.

Satul Capidava se găsește pe malul dobrogean înalt al Dunării, la jumătatea distanței între drumurile naționale 2A (E 60) (Constanța-Hârșova-Slobozia-Urziceni-București) și 3A – A2 – 22C (autostrada București-Cernavodă, continuată apoi cu 22C înspre Constanța). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmând DJ 223, fie venind dinspre Harșova (prin intersecția de la Hanul Morilor – Tichilești – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavodă (prin Seimeni – Dunărea – Capidava).

http://www.capidava.ro/

Cheile Dobrogei

Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) în suprafaţă de 10929 ha. Rezervaţia se află pe versantul drept al văii Casimcea, în judeţul Constanţa, la aproximativ 45 km NV de Constanţa.

Accesul se realizează numai auto pe ruta Hârşova, Medgidia prin Mihail Kogălniceanu sau Constanţa (depinde de direcţia de mers) - Kogălniceanu spre localitatea Târguşor (12Km). La jumătatea satului este indicator dreapta, spre Pantelimon. După 8 km pe câmp, apare indicatorul cu "Rezervaţia Cheile Dobrogei".

Rezervatia Cheile Dobrogei, aflată în custodia Academiei Române, se întinde pe o suprafaţă de 285 de hectare, speciile de fosile care se găsesc în pereţii calcaroşi fiind unice în ţară şi perfect conservate. Formaţiunile muntoase din zonă sunt foste recifuri coraliere ale Mării Thetis. Începând cu localitatea Mihail Kogălniceanu, de-a lungul şoselei până în localitatea Casimcea, se desfăşoară Cheile Dobrogei. Peisajele sunt de o frumuseţe rară - şanţuri naturale şi chei brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar, precum "La Adam" şi "Peştera Liliecilor" cu specii de plante deosebite, dar şi descoperiri arheologice importante.

Rezervaţia este formată din calcare din perioada jurasicului, aici găsindu-se o faună şi o floră de interes deosebit. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor. Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vânat şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică.

http://www.histria-cheiledobrogei.ro/Turism-3/Cheile-Dobrogei-6

Cetatea Histria

Pe malul lacului Sinoe, ”la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului” (după cum precizează Strabon), se află Cetatea Histria – prima colonie greacă de pe țărmul de vest al Mării Negre și cel mai vechi oraș de pe teritoriul României.

Cetatea Histria a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. (anul 657 î.e.n. după istoricul Eusebius) de colonişti veniţi din Milet. Oraşul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. După o distrugere violentă, către sfârşitul sec. VI î.e.n., în plină perioada clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafaţa iniţială a oraşului. În această perioadă Histria cunoaşte un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerţ intens şi chiar monedă proprie.

Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală, pe lângă zidurile incinta mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenţa cetăţii. Astfel, Histria, cea mai veche aşezare urbană din ţară, a fost descoperită începând din anul 1914, de săpăturile marelui istoric şi arheolog Vasile Pârvan.

http://www.cjc.ro/proiect_histria/Histria/ISTORIE/HISTRIA/histria.html

Ansamblul rupestru de la Basarabi

Basarabi este un sit arheologic și un complex rupestru deosebit de important pentru istoria creștinismului de pe teritoriul țării noastre. Se crede că ansamblul rupestru de la Basarabi adăpostește prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României.

Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se află la o distanță de 20 km de Medgidia, 15 km de litoralul Mării Negre, pe malul drept a ceea ce a fost Valea Carasu, acum Canalul Dunăre-Marea Neagră. Este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României.

Bisericile și galeriile săpate în dealul de cretă de la Basarabi-Murfatlar se află pe versantul de NV al dealului Tibisirul, la o distanță de câteva zeci de metri de Canalul Dunăre - Marea Neagră și în imediata apropiere a marelui val de piatră. Se presupune că întrebuințarea inițială a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strâns legată de existența acestui val de piatră, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretă, a cărei origine se poate afla în cariera veche. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicației unei inscripții din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce înseamnă anul 992.

Starea actuală a complexului este una de deteriorare grabnică. Construcția de protecție nu a fost încheiată, ea acoperă un sfert din complex (partea de SV) și nu permite aerisirea.

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/basarabi-complexul-biserici-rupestre-68033.html

Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei - prima biserică creștină de la noi

Plecând de la Medgidia prin Cernavodă spre sud în direcția Ostrov, pe drumul care șerpuiește printre coline, aproape de cursul Dunării, ajungi după mai multe localități cu specific pescăresc în comuna Ion Corvin.

Un indicator, la ieșirea din sat, te îndrumă să mergi mai departe pe un drum lateral pentru a ajunge dupa 3-4 kilometri la Mănăstirea "Peștera Sfântului Apostol Andrei". La capătul drumului ce trece prin pădure se află mănăstirea cu cele trei biserici și corpul de chilii, situate într-un frumos cadru natural.

Primul loc care se vizitează în mănăstire este Peștera Sfântului Apostol Andrei, o biserică adevarată săpată în stâncă, amplasată la baza unui mic munte împădurit. Pe pereții bisericii din peșteră sunt multe icoane ce pot fi admirate la lumina candelelor și a lumânărilor. În locul altarului se află acum o icoană mare a Sfântului Apostol Andrei la care se închină toți credincioșii care vin aici la peșteră.

Despre cum a fost descoperită peștera nu se știu prea multe, deoarece Dobrogea a fost timp de 400 de ani, până la Războiul de Independență din anul 1877, sub stăpânire otomană.

Peștera are forma unei biserici. A fost adusă icoana mare a Sfântului Andrei care a fost plasată în locul catapetesmei. Avem apoi naosul și pronaosul. Totul este în stâncă.

Peștera nu a suferit modificări decât la intrare unde s-a construit acel zid, după modelul celui din 1918.

Mănăstirea are acum și o biserică mică situată la câțiva zeci de metri de peșteră. Construirea ei a început în 1994 în luna martie și s-a terminat în luna septembrie 1995, a durat deci un an și jumătate. Tot în 1995, pe data de 1 octombrie a fost sfințită cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Pictura bisericii mici a fost finalizată în 1999.

A treia biserica este biserica mare a cărei construcție a început în 1998, s-a terminat în 2002. Pictura a fost începută în 2004.

În biserica mica se păstrează o sfântă lacră cu moaștele Sfântului Andrei. Este o cruce în forma de X, în fața Sfântului Altar, în partea stângă. În centrul crucii se află o părticică din degetul Sfântului Apostol Andrei, adusă acum doi ani de la Mitropolia Trifiliei din Grecia iar în cele patru laturi ale crucii sunt părticele de sfinte moaște ale sfinților dobrogeni: Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos sfinții martiri de la Niculițel, Epictet preotul și Astion monahul.

În apropiere se mai găsește și Izvorul Sfântului Apostol Andrei. Tradiția spune că atunci când Sfântul Apostol Andrei a ajuns aici, în această zonă nu exista apă. Atunci a lovit cu toiagul în stâncă și a izvorât apă și se păstrează Izvorul Sfântului Apostol Andrei ca mărturie până în zilele noastre, nesecând niciodată.

Aici, în decursul anilor, s-au săvârșit numeroase minuni, vindecări miraculoase, iar puterea sfințitoare a peșterii, calitatea curativă a apelor și slujbele pline de har ale cuvioșilor părinți au făcut din această zonă unul dintre cele mai venerate locuri creștine din țara noastră. La fiecare hram, la Peștera Sfântului Andrei vin zeci de mii de pelerini, ca la un adevarat Bethleem al românilor.

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei-67904.html

Mănăstirea Sfântul Ioan Casian

Mănăstirea Sfântul Ioan Casian se află în Dobrogea, pe locuri creștine autentice ce păstrează încă duhul de liniște și înălțime al monahismului. Pare greu de crezut, dar în aceste locuri se aflau în secolul al IV-lea zeci de mănăstiri. Dobrogea era o școală teologică înaltă, locul în care renumiții călugări sciți au formulat pentru prima oară dogma teopasită, cea a pătimirii lui Dumnezeu în trup.

Dealul Casienilor e centrul unor situri arheologice în parte necercetate, un ansamblu de grote și adăposturi uitate, lăsate de izbeliște. Cu totul uimitoare este îndărătnicia cu care frânturi de nume și de întâmplări s-au mai păstrat încă în legendele și povestirile oamenilor.

La mănăstire se poate ajunge cu mașina, plecând din localitatea Medgidia spre Mihail Kogălniceanu, pe un drum de 11 kilometri, spre Târgușor. De aici nu mai este mult până la mănăstire. Drumul spre mănăstire inspiră deja liniștea ce caracterizează locurile de aici. Încă înainte de a ajunge în mănăstire, aceasta se face zărită - acoperișurile ei portocalii lucesc în soare.

Peștera Sfântului Ioan Casian se află la capătul unei poteci ce pleacă din spatele mănăstirii. Dupa parcurgerea acesteia, trecând printr-o livadă și coborând într-o vale destul de abruptă, printre stânci și tufișuri uscate, peștera iese la iveală.

Intrarea în peșteră se află pe un perete de stâncă, la o distanță de 5-6 metri față de nivelul solului, deasupra potecii. Pentru a intra, se urcă pe o scară metalică fixată pe peretele drept. Răcoarea peșterii se simte imediat ce se ajunge în dreptul acesteia.

Despre Sfântul Ioan Casian știm că era de neam scit - daco-roman - născut în provincia romană Sciția Mică, la Marea Neagră, unde locuiau mai ales daco-romani. Învățatul călugar purta numele locului natal.

De pe platoul Casienilor cuprinzi toată pustia Sciției Minor. Dealul și pădurea de stejari pitici îi poartă numele, ca și valea dimpreună cu stâncile ce o străjuiesc. Totul aparține neamului Casienilor: locurile de pășune, iarba și potecile, satul de peste râul Casimcea, din care acum nu a mai rămas decât un pâlc de trei case - un sat cândva de țărani nobili.

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfintii-ioan-casian-gherman/manastirea-sfantul-ioan-casian-67838.html

Mănăstirea Dervent

Începuturile schitului Dervent se pierd în negura vremii. După cum se ştie, cea mai veche vatră monahală de pe teritoriul ţării noastre este consemnată în partea de sud a Scythiei Minor, între Tomis şi Durostorum, localizare care corespunde cu poziţia Derventului, dar primele informaţii istorice sigure despre înfiinţarea unei sihăstrii în apropierea acestei vechi cetăţi datează abia din secolul al IX-lea.

Biserica se află în centrul incintei monahale, căci în jurul ei gravitează întreaga viaţă a aşezământului şi ocroteşte două comori duhovniceşti de nepreţuit: icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi Sfânta Cruce tămăduitoare.

Biserica este construită în stil bizantin, cu trei altare: paraclisul din stânga adăposteşte Crucea făcătoare de minuni şi are hramul Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), paraclisul din dreapta este închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), iar biserica principală are hramul Sfintei Prea Cuvioasei Paraschiva, care se serbează la 14 octombrie.

Tradiții și obiceiuri

Tradiţiile şi obiceiurile unui popor, ale unei etnii sunt cele care îl menţin şi îl fac să nu-şi uite originea. Obiceiurile au suferit în ultima vreme schimbări profunde datorate transformărilor suferite de societate în general. Comparând tradiţiile românilor cu cele ale etniilor care locuiesc în oraș am observat numeroase asemănări. Lucru explicabil prin faptul că în Dobrogea şi implicit în Medgidia avem un model de convieţuire între diferite etnii.

Coabitarea în acelaşi areal a mai multor structuri de populaţie: populaţia autohtonă românească veche la care s-au adăugat straturile de populaţie românescã din diferite regiuni a permis conturarea unui nou tip de civilizaţie tradiţională ce s-a remarcat prin fenomenul aculturaţiei, dar şi prin cel al evoluţiei interne a faptelor de cultură specifice fiecărui grup conlocuitor dobrogean.

Citește mai mult... [PDF]

Portul popular tradițional

Portul popular tradiţional din această zonă, se înscrie în tipologia portului popular din spaţiul dunărean și prezintă caracteristicile zonelor muntenești și de câmpie, de pe malul stâng al Dunării.

Elementul definitoriu pentru trăsăturile portului popular din acest areal îl constituie structura morfologică şi ornamentică. Stilizarea motivelor, transfigurarea artistică a naturii, în genere, dar şi a imaginilor cu conţinut simbolic este realizată într-o interpretare proprie.

În prezent, porturile traditționale nu mai sunt prezente în totalitate, sau mai conțin unele elemente specifice, ele fiind înlocuite de portul orașenesc, de zi cu zi. Doar în zilele de sărbătoare sau la biserică, se mai pot întâlni unele elemente ale porturilor tradiționale, purtate în special de către bătrâni.

Ca o caracteristică a regiunii este faptul că alături de populația românească se găsesc și alte minorități naționale: turci, tătari, aromâni, greci, lipoveni, bulgari. Astfel portul din Dobrogea păstrează aspectele specifice multiculturalității etnice.

Citește mai mult... [PDF]

Panairul Medgidiei

Târgul tradiţional al Panairului a reprezentat elementul care a canalizat energiile creatoare ale populaţiilor din zona Balcanilor şi din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Panairul a fost un târg periodic care a a contribuit decisiv la dezvoltarea oraşului Medgidia şi în egală măsură a localităţilor din vecinătatea apropiată a acesteia.

Cercetarea aspectelor legate de funcţionarea târgului, de prezenţa negustorilor străini şi de dezvoltarea aşezării Karasu - Medgidia rămâne deschisă, în special pentru perioada de început a existenţei acestuia.

Datorită importanţei pe care o avea teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, autorităţile au căutat să asigure un climat favorabil desfăşurării activităţilor comerciale, fiind aducătoare de profit pentru practicanţi, dar şi pentru autorităţile locale.

Citește mai mult... [PDF]

Bucătăria etniilor

Baclavale

Pentru aluatul de foi:

3 ouă

un pahar de iaurt

6 linguri de ulei (câte 2 linguri pentru fiecare ou)

făina

Pentru umplutură: nucă

Pentru sirop:

1 kg de zahăr

1/2 litru de apă

lămâie

arome (vanilie, baton de scorțișoară etc)

Pentru uns foi: ulei de floarea soarelui, nu de măsline

Se începe cu prepararea aluatului pentru foi, care se face din: cele trei ouă, paharul de iaurt și cele 6 linguri de făina amestecate foarte bine. Începeți să adăugați făină amestecând inițial cu furculița, apoi cu mâna, până când aluatul este suficient de tare ca să se desprindă de mâini și să poata fi întins cu vergeaua, dar și suficient de moale ca să poată fi întins într-o foaie subțire.

Când sunteți mulțumite de consistență, adică aluatul se poate strânge într-o bilă care poate fi manevrată cu mâna, se pune într-un castron și se unge bine cu ulei.

Se lasă vreo jumătate de oră să se odihnească.

În acest timp se toacă cu cuțitul (sau cu semiluna ) nuca, nu se presează, nu se macină în mașină, ca să nu iasă uleiul din ea.

După aproximativ jumătate de oră de odihnă, din bila de aluat se face un sul lung care începe să se împartă în niște feliuțe, tăind mai întâi sulul în jumătate, apoi fiecare jumătate în alte jumătăți și tot așa ...

Din cantitatea de mai sus ar trebui să rezulte aproximativ 18 biluțe de mărimea unui ou mărișor.

Fiecare bilă se frământă individual, apoi se pun toate într-un castron și se ung cu ulei până le vine vremea să fie întinse.

Se ia fiecare bilă și se întinde cu o vergea subțire și lungă până când prin fiecare foaie ai putea să citești un ziar pus dedesubt.

După ce ați întins deja trei foi, începeți să le ungeți cu ulei, una câte una, pe toată suprafața.

Așezați trei foi una peste alta, fiecare foaie fiind unsă bine cu ulei pe toată suprafața.

Marginile foilor se întorc spre interior pentru a forma un pătrat. Se pune cu lingurița miezul de nucă măcinat în cele 4 colțuri ale pătratului. Se aduc colțurile pătratului spre interior pentru a acoperi nuca așa ca într-o pernuță. Se procedeaza la fel cu toate celelalte colțuri.

Se taie astfel încât să rezulte 4 baclavale, eliminându-se surplusul de aluat, adică acele fâșii din interiorul pătratului care sunt de prisos.

Deci din fiecare 3 foi rezultă 4 baclavale, cu multiple foi suprapuse prin acele procedee de împăturire.

Se pun baclavalele într-o tava la copt, cel mai bine pe hârtie de copt sau într-o tavă presarată cu făină.

Se coc până devin aurii-maronii, să fie frumos coapte. Când sunt gata coapte toate tăvile, le pregătiți în vederea însiropării, prin plasarea de feliuțe de lămâie tăiate printre baclavale.

Se prepară siropul, dintr-un kilogram de zahăr într-o jumătate de litru de apă și zeama de la o lămâie. Se adaugă și mirodeniile preferate, vanilie, baton de scorțișoară pus la fiert și scos ulterior, cuișoare etc.

Siropul se toarnă peste baclavalele puse în tavă. Se lasă cam 24 de ore la însiropat ca să fie bune de consumat. În acest timp siropul se îngroață în tavă până la consistența unei mieri groase.

Tatar Așî

(mâncarea tătarului)

-500 g. carne tocată (vită sau pasăre)

-1 ceapă potrivită

-sare și piper

-1 kg. făină

-3-4 ouă

-300 g. iaurt gras

-1 căpățână usturoi sau frunze de menta (opțional)

-2-3 linguri unt.

Ceapa se toacă la două cuțite și se amestecă cu carnea, adăugându-se sare și piper după gust.

Se face un aluat din făină, apă și ouă, o idée mai moale decăt consistența aluatului de pâine.

Coca se întinde în lung și se taie în bucăți aproximativ egale, cam cât un măr fiecare.

Ar trebui sa iasa 4-5 bucăți.

Se păstrează o bucată spre a fi prelucrată, iar restul se pune sub șervet, să nu se usuce între timp.

Bucata de cocă se întinde mai subțire decât foile de plăcintă din comerț, adică dintr-o bucată de cocă ar trebui să iasă o foaie cu diametrul de 50 cm sau mai mult, în funcție de mărime.

Foaia se pune pe vergea și se desfășoară pe masă, încet, în formă de zigzag suprapus, spre a fi taiată. Adică foaia de plăcintă înfășurată pe vergea o ții deasupra mesei, și începi prin a pune pe masă vârful foii, adică o porțiune de 4 cm, apoi schimbi direcția foii și peste acel prim strat de 4 cm, pui alt strat rotind vergeaua, apoi după al doilea strat din nou schimbi direcția foii și suprapui alt strat până când pui toată foaia de pe vergea, în zigzag, așa încât lățimea acestei benzi să nu fie mai mare de 4 cm.

Tai această foaie cu cuțitul, din 4 în 4 cm. Iei bucățile din mijloc, care vor fi cele mai lungi, și le desfășori pe masă, suprapus. Bucata din mijloc fiind cea mai lungă, o iei prima, astfel ea va fi cea mai de jos. Peste ea desfășori celelalte bucăți. Bineînțeles ultimele vor fi cele din margine, cele mai mici. Din nou tai din 4 în 4 cm. Se procedează astfel cu toată coca.

Astfel se obțin pătrățele cu latura de 4 cm, pe care le presari cu făină dacă e nevoie, să nu se lipească între ele.

Carnea se pune în centrul fiecărei bucățele, și evident o cantitate mică, așa încât la închiderea bucațelei de carne, să nu dea în afară. Fiecare pătrațel se închide după ce s-a pus carnea, prin plierea colțurilor, adică punând carnea în mijloc, să formezi un triunghi.

Colțurile triunghiului care se opun, se unesc și rezultă un fel de pălărioare.

Ideal este cineva să pună carnea pe pătrățel, și altcineva să închidă pătrățelele.

Acestea se fierb în apă cu puțină sare, timp de 15-20 minute. Se scot și se strecoară, și cât sunt fierbinți se pune untul și se amestecă. Fără unt se lipesc una de cealaltă.

Iartul se amestecă de preferință cu usturoi sau cu mentă.

IMAM BAYILDI

Imam bayildi, tradus aproximativ prin expresia cutremurarea imamului , este o delicatesă vegetariană prin excelenţă, simbol al bucătăriei turceşti. Nu se cunoaşte cu certitudine originea numelui său însă există cel puţin trei variante care sugerează de ce ar fi leşinat imamul la vederea acestei mâncări. Prima, că ar fi văzut preţul ingredientelor folosite; a doua, pentru că ar fi văzut cantitatea de ulei folosită şi a treia, şi probabil cea mai apropiată de realitate, pentru că ar fi fost încântat de gustul deosebit al acestor vinete umplute.

RETETA:

4 vinete mici
200 ml ulei de măsline (hai,fie, doar 180)
1 ceapă mare
1 ardei roşu
1 ardei galben
6 căţei de usturoi
4 roşii
2 linguri pastă de tomate
1/2 linguriţă rasă de scortisoara
1 linguriţă de chimion
1 linguriţă de zahăr
sare şi piper

HUNKAR BEYENDI

4 vinete mici
1 lingură de unt
1 lingură făină
1/3 cană lapte
1/4 cup caşcaval de oaie ras
1/2 linguriţă sare
piper dupa gust

ȘUBEREK

Ingrediente pentru aluat:

făină - 800 grame
apă călduţă - 300 sau 350 ml
sare - 3 linguriţe
zahăr - două linguriţe

Se frământă o cocă adăugându-se treptat apă şi făină. În final coca nu trebuie să fie vârtoasă, dar nici foarte moale.

Imediat după ce este frământat, aluatul se taie în fâşii lungi şi grosuţe care se taie apoi în bucăţi mai mici din care se fac bile. Acestea se întind în foi rotunde şi subţiri(atenţie, nu trebuie să fie mai groase de 3-4 mm, însă nici nu trebuie să se exagereze ca să devină transparente). Din cantităţile menţionate, ar trebui să iasă 20-21 foi rotunde.

Ingrediente pentru umplutură:

carne vită - 450g
ceapă uscată - 3 bucăţi
sare
piper(o lingură)
un ou

Ceapa se taie foarte mărunt. Carnea tocată se amestecă bine cu ceapa, piperul sarea şi oul.

În fiecare foaie întinsă se pune o lingură de carne şi se împrăştie(pe jumătate din foaie) iar a două jumătate, se pliază peste primă, şi cam la jumate centimetru de margine, aluatul este presat cu vârfurile degetelor. Apoi, cu marginea unei farfurii mici se taie aluatul la 1 mm de locul a fost presat cu degetele şi apoi se îndepărtează marginile.

Din marginile tăiate nu se mai fac alte foi.

Şuberekul se prăjeşte în ulei foarte bine încins. Se pun cam 2-3 cm(h) ulei în tigaie (şuberecul nu trebuie să fie acoperit de ulei).

După ce s-a prăjit, se scoate într-o farfurie în care e lăsat câteva secunde, după care se pune într-un vas de inox şi se acoperă cu un capac. Se păstrează astfel cald multe ore. E foarte important să fie acoperit pentru ca aburii frăgezesc foarte bine aluatul, acesta devenind moale (necrocant).

Dolma

O rețetă simplă de dolma din: ceapă, ulei, zahăr, sare, orez, scorțișoară, piper, lămâie, foi de viță si ienibahar.

Ingrediente:

1 kg ceapă
1 cană ulei
3 linguriţe zahăr
1 linguriţă sare
1 cană orez
4 linguriţe scorţişoară pisată
1 linguriţă rasă piper negru pisat
1 lămâie
foi de viţă sau ardei
1 linguriţă rasă ienibahar

Mod de preparare:

Ceapa, tocată mărunt, cu zahărul şi sarea se pun la călit, în ulei bine încins, la foc mic, amestecând continuu. Se toarnă deasupra o cană cu orez spălat şi se amestecă totul pe foc mic încă cinci minute.

Se ia vasul de pe foc şi se adaugă scorţişoara, piperul şi ienibaharul. Cu acest conţinut se umplu foile de viţă-de-vie (ca la orice sarma) sau ardeii şi se pun la fiert, la foc mic, acoperiți cu apă şi adăugând puţină sare.

Vasul se acoperă cu un capac. Se servesc reci, cu felii de lămâie.